Electroencefalograma, pe scurt EEG, înregistrează activitatea electrică a creierului prin electrozi lipiți pe scalp și o transformă într-un traseu format din linii ondulate. Ea poate arăta tipare asociate cu epilepsia, cu unele tulburări de somn sau cu suferințe cerebrale difuze, dar nu poate „citi gânduri”, nu măsoară inteligența și nu exclude orice boală. Mai jos sunt greșelile frecvente pe care le fac pacienții în jurul acestei investigații și modul de a le evita.
Ce arată, de fapt, un traseu EEG?
Creierul produce în permanență semnale electrice slabe, iar electrozii le captează și le amplifică. Traseul rezultat conține unde de frecvențe diferite, care se schimbă în funcție de starea de veghe, de somn, de atenție sau de relaxare. Medicul neurolog sau specialistul în neurofiziologie examinează simetria dintre cele două emisfere, ritmul de fond, răspunsul la stimuli și prezența unor unde neobișnuite.
Un traseu poate fi normal chiar și la o persoană care are epilepsie, dacă în timpul înregistrării nu s-a produs nicio activitate anormală. La fel, uneori apar modificări minore la oameni sănătoși, fără semnificație clinică. De aceea, rezultatul se citește întotdeauna alături de simptome și de examenul clinic.
Greșeli frecvente înainte de examinare
Părul murdar sau cu produse de styling
Electrozii se aplică pe scalp cu o pastă conductoare, iar produsele de păr sau uleiurile pot afecta contactul. De obicei se recomandă păr curat și uscat, fără gel, ulei sau extensii. Primești indicațiile exacte la programare, iar dacă ai coafuri sau accesorii speciale, anunță personalul.
Oprirea medicației pe cont propriu
Unii pacienți decid să sară peste tratamentul antiepileptic ca să „iasă” ceva pe traseu. Este periculos și poate declanșa crize. Ia medicamentele conform indicației medicului, iar eventualele modificări le stabilește numai el, în funcție de scopul investigației.
Cafea, energizante și mese sărite
Cofeina poate influența activitatea cerebrală, iar hipoglicemia schimbă tabloul. Medicul sau asistentul îți spune dacă trebuie să evitați cafeaua în ziua examinării. Nu veni nemâncat, decât dacă ai primit o indicație contrară.
Lipsa informațiilor despre somn
Pentru unele EEG, în special cele cu privare de somn, ți se cere să dormi mai puțin în noaptea dinainte sau să te trezești mai devreme decât de obicei. Respectă indicațiile, dar nu exagera. Dacă nu ai fost informat, întreabă la programare.
Nespunerea istoricului complet
Medicul interpretează traseul în funcție de motivul trimiterii. Adu rezultate vechi de EEG, de RMN sau CT și lista de medicamente. Un traseu analizat fără context riscă să fie citit în mod nepotrivit.
Detalii despre pregătirea practică și desfășurarea examinării găsești în materialul despre EEG-ul și pregătirea pentru electroencefalogramă.
Cum decurge înregistrarea?
Stai într-un fotoliu sau pe un pat, relaxat, iar un tehnician îți aplică electrozi pe cap, folosind pastă sau o cască specială. Procedura nu doare și nu transmite curent în creier; electrozii doar primesc semnalul. Ți se poate cere să ții ochii închiși, să deschizi și să închizi ochii, să respiri adânc timp de câteva minute sau să privești o lumină care clipește, pentru a vedea cum reacționează creierul.
O înregistrare de rutină durează de obicei între douăzeci de minute și o oră. Există și înregistrări prelungite, cu monitorizare video, sau în somn, folosite pentru cazuri în care crizele sunt rare ori greu de surprins. În situații speciale, înregistrarea se face pe durata mai multor ore sau chiar zile, în spital.
Tipuri de EEG, în câteva cuvinte
EEG-ul de rutină este cel mai des solicitat și se face în stare de veghe, cu câteva manevre simple. EEG-ul după privare de somn urmărește mai ales activitatea care apare când creierul este obosit, util pentru unele forme de epilepsie. EEG-ul în somn surprinde tiparele din timpul adormirii și al somnului propriu-zis. Monitorizarea video-EEG, în spital, asociază traseul cu imagini filmate, ca medicii să potrivească exact ce face pacientul cu ce arată creierul. Fiecare tip răspunde unei întrebări medicale diferite, de aceea medicul este cel care alege varianta potrivită.
Copiii mici se pot înregistra uneori în timp ce dorm, după o noapte mai scurtă sau după masă. Părintele primește explicații despre momentul potrivit și despre rolul său în liniștirea micuțului.
Ce nu poate spune EEG-ul
- nu exclude definitiv epilepsia, dacă traseul este normal într-un moment dat;
- nu diagnostichează singur depresia, anxietatea sau alte tulburări psihice;
- nu poate prezice cu certitudine dacă vor apărea crize în viitor;
- nu evaluează inteligența sau personalitatea;
- nu înlocuiește imagistica, atunci când se caută o leziune structurală, de exemplu o tumoră sau o cicatrice;
- nu spune, în mod izolat, dacă un tratament trebuie început sau oprit.
Mulți pacienți ies din cabinet cu o hârtie plină de termeni tehnici și caută explicații pe internet. Nu este o idee bună: frazele standard folosite de specialiști pot suna alarmant, chiar dacă nu au gravitate. Discută rezultatul cu medicul care a cerut investigația.
Ce se întâmplă după
După examen, îți speli părul de pastă și revii la activitățile obișnuite, mai puțin dacă ai primit indicații speciale sau ai fost privat de somn, caz în care e bine să ai un însoțitor la întoarcere. Raportul este trimis medicului. Dacă rezultatul ridică întrebări, pot urma alte investigații, precum RMN-ul, monitorizarea prelungită sau analizele de laborator.
Familiile care însoțesc copii sau adulți la EEG pot ajuta mult prin calm și prin explicarea simplă a procedurii. Pentru copii, o jucărie preferată și o discuție despre „cască” reduc tensiunea.
Pentru o privire de ansamblu asupra specialităților implicate în astfel de investigații și a pașilor dintr-un parcurs medical obișnuit, ghidurile din MediciHub pot fi un punct de plecare, dar interpretarea traseului rămâne mereu în seama medicului.
