Frunzele căzute toamna sunt una dintre cele mai bogate resurse gratuite ale unei grădini: din ele se obțin mulci pentru straturi, materie pentru compost și, după unul sau doi ani, un pământ de frunze afânat, bun pentru semănat. Problema apare doar când sunt lăsate în strat gros pe gazon sau când provin de la plante bolnave. Ce se face cu ele depinde de specie, de cantitate și de starea lor.
Trebuie strânse frunzele căzute de pe gazon?
Frunzele căzute trebuie strânse de pe gazon atunci când formează un strat continuu, care acoperă iarba. Sub un covor ud de frunze, gazonul nu primește lumină, rămâne umed luni întregi și devine vulnerabil la mucegaiuri. Un strat subțire, prin care iarba încă se vede, poate fi mărunțit cu mașina de tuns, iar bucățile mici se descompun în câteva săptămâni și hrănesc solul.
Strânsul se face de preferat pe vreme uscată, de una sau două ori în timpul toamnei, nu o singură dată la final, când frunzele s-au tasat și au început să putrezească.
Cum se folosesc frunzele ca mulci?
Frunzele se folosesc ca mulci așternute într-un strat de 5–10 cm în jurul arbuștilor, al plantelor perene și pe straturile de legume rămase goale peste iarnă. Mulciul protejează rădăcinile de înghețul brusc, păstrează umiditatea și limitează buruienile în primăvară.
- Frunzele mărunțite sunt mai bune decât cele întregi, pentru că nu formează un strat compact și impermeabil.
- Mulciul se ține la câțiva centimetri de trunchiuri și de tulpini, ca scoarța să nu stea în umezeală.
- Pe straturile de legume, frunzele se încorporează în sol primăvara sau se dau la o parte pentru semănat.
- Un strat de crengi subțiri peste frunze le împiedică să fie împrăștiate de vânt.
Mulcirea face parte din lucrările de toamnă descrise în ghidul despre pregătirea grădinii pentru sezonul rece fără efort mare.
Cum se pun frunzele la compost?
Frunzele se pun la compost amestecate cu materiale verzi, bogate în azot, pentru că singure sunt bogate în carbon și se descompun lent. Un raport practic este de aproximativ două–trei volume de frunze la un volum de resturi verzi, cum ar fi iarba tunsă, cojile de legume sau zațul de cafea. Grămada se umezește până când materialul are consistența unui burete stors și se întoarce din când în când pentru aerare. Etapele, proporțiile și greșelile frecvente sunt detaliate în articolul despre compostul din resturile de bucătărie și grădină.
Ce este pământul de frunze și cum se obține?
Pământul de frunze este materialul rezultat din descompunerea lentă a frunzelor, fără alte adaosuri, sub acțiunea ciupercilor din sol. Se obține simplu: frunzele umede se strâng într-un țarc din plasă sau în saci cu câteva găuri, se tasează ușor și se lasă la umbră. După un an, materialul poate fi folosit ca mulci fin; după doi ani devine o masă închisă la culoare, care se fărâmițează și ameliorează structura solului sau a amestecurilor pentru ghivece.
Ce frunze se descompun repede și ce frunze putrezesc greu?
Viteza de descompunere a frunzelor depinde în principal de cât de groase și de cerate sunt, precum și de conținutul lor de taninuri.
| Frunze | Descompunere | Folosire potrivită |
|---|---|---|
| Tei, arțar, carpen, frasin | Rapidă, sub un an | Compost, mulci, pământ de frunze |
| Pomi fructiferi sănătoși | Medie | Compost, mulci mărunțit |
| Stejar, fag | Lentă, 2–3 ani | Pământ de frunze, mulci pentru arbuști |
| Nuc | Lentă | Compost în cantități mici, după mărunțire |
| Conifere (ace) | Foarte lentă | Mulci pe alei sau la plante iubitoare de sol acid |
Frunzele de nuc conțin juglonă, o substanță care încetinește creșterea unor plante. Prin compostare îndelungată efectul ei scade, dar este prudent ca frunzele de nuc să nu fie folosite direct ca mulci la răsaduri și la legume.
Ce frunze nu se pun la compost?
Frunzele cu semne vizibile de boală nu se pun la compost și nici nu se folosesc ca mulci. Petele, rugina, rapănul de la măr și păr sau frunzele căzute de pe pomii atacați de monilioză pot purta sporii care infectează din nou plantele în primăvară, iar o grămadă de compost obișnuită nu se încinge suficient pentru a-i distruge. Aceste frunze se strâng separat și se elimină prin colectarea deșeurilor vegetale organizată de localitate.
Arderea frunzelor este restricționată în multe localități, poluează aerul din cartier și distruge o materie organică utilă. Pentru grădinile mici, o soluție practică este o grămadă lăsată netulburată într-un colț, care oferă adăpost peste iarnă aricilor și insectelor folositoare, în spiritul principiilor din permacultura aplicată în grădinile urbane.
