Durerea de cap tensională este cel mai frecvent tip de durere de cap: o apăsare sau o strângere pe ambele părți ale capului, ca o bandă, de intensitate ușoară sau moderată. Spre deosebire de migrenă, nu pulsează, nu se agravează la mers sau la urcatul scărilor și rareori este însoțită de greață. Apare de obicei pe fondul oboselii, al stresului, al somnului insuficient sau al pozițiilor ținute ore în șir.
Cum se recunoaște durerea de cap tensională?
Durerea de cap tensională se recunoaște după senzația de presiune difuză, pe frunte, la tâmple sau la ceafă, care permite continuarea activităților obișnuite. Un episod poate dura de la o jumătate de oră la câteva zile. Mușchii gâtului și ai umerilor sunt adesea încordați și sensibili la atingere.
Medicii deosebesc forma episodică, cu dureri ocazionale, de forma cronică, în care durerea apare în cel puțin 15 zile pe lună, timp de mai multe luni. Forma cronică afectează mult calitatea vieții și merită evaluată de un specialist.
Prin ce diferă durerea tensională de migrenă?
Durerea tensională diferă de migrenă prin caracter, localizare și simptomele care o însoțesc. Tabelul de mai jos rezumă diferențele tipice, deși la aceeași persoană pot exista ambele tipuri.
| Caracteristică | Durere tensională | Migrenă |
|---|---|---|
| Localizare | Ambele părți ale capului | Adesea o singură parte |
| Tipul durerii | Apăsare, strângere | Pulsatilă |
| Intensitate | Ușoară sau moderată | Moderată sau severă |
| Efortul fizic | Nu o agravează | O agravează |
| Greață, vărsături | De regulă absente | Frecvente |
| Sensibilitate la lumină și zgomot | Rar, cel mult una dintre ele | Frecvent, ambele |
| Durată | 30 de minute – câteva zile | Între 4 și 72 de ore |
O parte dintre persoanele cu migrenă au, înainte de durere, o „aură”: tulburări de vedere, furnicături sau dificultăți de vorbire care durează câteva zeci de minute. Durerea tensională nu are aură.
Ce declanșează durerea de cap tensională?
Durerea de cap tensională este declanșată de obicei de o combinație de factori legați de stil de viață, nu de o singură cauză.
- Stresul și presiunea de durată, inclusiv perioadele care anunță epuizarea profesională.
- Somnul insuficient sau neregulat.
- Mesele sărite și aportul mic de lichide.
- Pozițiile fixe, cu capul aplecat spre ecran sau spre telefon.
- Efortul vizual prelungit, fără pauze.
- Renunțarea bruscă la cafea la cei care beau zilnic mai multe cești.
Ce ajută la prevenirea durerilor tensionale?
Prevenirea durerilor tensionale se bazează pe obiceiuri constante: somn regulat, mese la ore apropiate, lichide suficiente și pauze de mișcare. Reglarea scaunului și a monitorului reduce încordarea gâtului, iar sfaturile despre postura la birou se aplică la fel de bine umerilor și cefei. Pauzele scurte pentru ochi, descrise în articolul despre oboseala ochilor în fața ecranelor, ajută la cei care lucrează ore întregi la calculator.
Mișcarea aerobă practicată regulat, tehnicile de relaxare și un jurnal al durerilor, în care se notează ziua, ora, durata și ce s-a întâmplat înainte, scot la iveală factorii care se repetă.
De ce poate fi o problemă folosirea frecventă a calmantelor?
Calmantele luate în multe zile pe lună pot întreține durerea, prin așa-numita cefalee prin abuz de medicamente. Riscul apare când analgezicele obișnuite sunt luate, orientativ, în mai mult de 10–15 zile pe lună, timp de câteva luni. În această situație, durerile devin mai dese tocmai din cauza tratamentului, iar schimbarea schemei se face doar împreună cu medicul.
Când durerea de cap cere consult medical urgent?
Durerea de cap cere consult medical urgent atunci când are caracteristici neobișnuite pentru persoana respectivă. Semnalele de alarmă sunt:
- o durere apărută brusc, foarte puternică, descrisă ca „cea mai rea din viață”;
- durerea însoțită de febră, ceafă rigidă sau erupție pe piele;
- slăbiciune într-o parte a corpului, tulburări de vorbire, de vedere sau confuzie;
- durerea apărută după o lovitură la cap;
- o durere nouă după vârsta de 50 de ani sau una care se agravează constant de la o săptămână la alta.
Durerile de cap repetate, chiar fără aceste semne, merită discutate cu medicul de familie, care stabilește dacă este nevoie de un consult neurologic.
